CORTEXTUALISM

CORTEXTUALISM

Cortextualismul este un cadru teoretic și artistic care propune sculptura ca proces neurotehnologic.

În această viziune, forma se naște din dinamica creierului, interacționează cu structuri simbolice și se extinde prin intermediul tehnologiilor digitale și cognitive.

Definește o aventură existențială dincolo de artă și dincolo de aspectul vizual.

Marchează o cale evolutivă eminamente impregnată de simbolism propriu și mitologie personală pe care sculptorul le proiectează în câmpul abstract al melanjului dintre clasic și promisiunea efervescentă a expansiunii noilor tehnologii în carne de gând electric.

Cortextualismul (de la context și implicare corticală) este un model teoretic care descrie transformarea sculpturii din obiect static în sistem neuromaterial și proto-algoritmic, articulat în trei paradigme evolutive interconectate:

• Sculpture Neurophysiologica
• Cybermaterialism Transcendent
• Cyberrenessance

și 3 paradigme independente:

• Neurorecursive Sculpture sau Onto Cybernetic Sculpture
• Imind Sculpture sau Cognitive Reconfiguration
• Mind Gap Sculpture sau Interstice Sculpture

Dar legate prin tehnologia EEG neurofeedback, software dedicat și sisteme de proiecție sau hologramă. Prin aceste paradigme, sculptura este o interfață între materie, minte și sisteme tehnologice.

Principii:

• 1. Sculptura ca buclă infinită
• 2. Sculptura ca proces neuronal
• 3. Sculptura ca sistem cibernetic
• 4. Sculptura ca interfață între minți
• 5. Sculptura ca spațiu cognitiv

Statement:

Cortextualismul rupe convenția cu obiectul.

Nu modelează materie, ci activează conștiință.

Nu produce imagine, ci declanșează stare.

Mitologia personală devine infrastructura ontologică.

Tehnologia nu ilustrează, ci infiltrează.

Lucrarea nu mai este văzută, ci trăită.

Aceasta nu mai este artă, este o mutație de paradigmă.